Lucrezi la depozit?

Drepturile și obligațiile tale

Codul muncii (art. 39) îți dă, printre altele, dreptul:

• să fii plătit pentru munca făcută;
• la repaus zilnic și săptămânal și la concediu de odihnă plătit în fiecare an;
• la tratament egal, fără discriminare, și la demnitate la locul de muncă;
• la securitate și sănătate în muncă și la instruire;
• să fii informat și consultat, să negociezi și să faci parte dintr-un sindicat;
• să ceri trecerea pe un post liber cu condiții mai bune, după perioada de probă și după cel puțin 6 luni la același angajator.

Obligațiile tale (tot art. 39): să-ți faci treaba din fișa postului, să respecți disciplina, regulamentul intern, contractul colectiv și contractul tău, regulile de securitate și sănătate în muncă și secretul de serviciu, și să fii loial angajatorului.

Ce contract ai

Contractul se încheie în scris, cel târziu în ziua dinaintea primei zile de muncă, iar un exemplar îl primești înainte să începi (Codul muncii, art. 16). „Ziua de probă” fără contract nu există în lege: munca fără contract scris este muncă nedeclarată (art. 15¹).

• Pe durată nedeterminată: regula obișnuită, fără dată de sfârșit.
• Pe durată determinată: doar în cazurile din lege (de exemplu înlocuirea unui coleg sau o creștere temporară a activității), cu durata scrisă în contract, cel mult 36 de luni în total; ai aceleași drepturi ca un coleg permanent (art. 82-87).
• Cu timp parțial (de exemplu 4 sau 6 ore pe zi): în scris, cu programul trecut în contract; nu ai voie să faci ore suplimentare, în afară de forță majoră sau lucrări urgente; ai aceleași drepturi, iar banii se socotesc proporțional cu orele (art. 104-106).
• Prin agent de muncă temporară: angajatorul tău este agenția, nu firma la care lucrezi. Agenția îți plătește salariul și nu are voie să-ți ceară bani pentru angajare sau pentru misiune; salariul nu poate fi mai mic decât al unui angajat comparabil al firmei (art. 88-102). Misiunea durează cel mult 36 de luni, cu prelungiri.
• Zilier: nu ai CIM, ci lucrezi cu ziua, înscris de beneficiar într-un registru. Primești cel puțin salariul minim pe oră, pentru cel puțin 8 ore pe zi; cel mult 90 de zile pe an la același beneficiar și 120 de zile pe an în total (în agricultură, silvicultură, pescuit și celelalte domenii din lege, 180 de zile pe an în ambele cazuri), iar după 25 de zile la rând la același beneficiar e nevoie de un contract (Legea 52/2011, art. 4). Acestea sunt limitele regimului general. Dacă ai găsit lucrul printr-o agenție de intermediere acreditată, poți lucra până la 180 de zile pe an la același beneficiar, iar agenția nu are voie să-ți ceară bani (art. 13⁵-13⁶). La păstorit (lucrul cu animalele) se aplică alte reguli de zile și de plată (art. 13⁷-13¹⁰); întreabă beneficiarul sau ITM-ul ce regim ți se aplică. Ca zilier nu ești asigurat în sistemul de sănătate.
• Telemuncă: lucrul de acasă sau din alt loc, regulat, trebuie scris în contract sau într-un act adițional și nu ți se poate impune (Legea 81/2018).

Dacă lucrezi ca PFA sau direct printr-o platformă, fără contract de muncă, nu ești salariat: regulile din acest ghid (salariul minim, concediul plătit, concediul medical plătit de angajator) nu ți se aplică.

Perioada de probă

Perioada de probă se scrie în contract și durează cel mult 90 de zile calendaristice pentru un post de execuție (30 de zile calendaristice pentru persoanele cu handicap; mai puțin la contractele pe durată determinată). În probă ai toate drepturile unui salariat. Oricare parte poate încheia contractul în probă printr-o notificare scrisă, fără preaviz și fără motiv (Codul muncii, art. 31-33).

Salariul minim în 2026

• Salariul de bază minim brut pentru normă întreagă: 4.050 lei până pe 30 iunie 2026 și 4.325 lei de la 1 iulie 2026; pe oră, 24,496 lei/oră, apoi 25,949 lei/oră (HG 146/2026). Minimul e salariul de bază, fără sporuri.
• Normă parțială: contează minimul pe oră. De exemplu, la 4 ore pe zi, salariul de bază nu poate fi sub minimul orar înmulțit cu orele tale (Codul muncii, art. 164 alin. (6)).
• Angajatorul te poate plăti la minim cel mult 24 de luni de la începutul contractului; după aceea, salariul de bază trebuie să fie mai mare (art. 164 alin. (8)).
• În construcții, minimul e mai mare: 4.582 lei (OUG 156/2024). În agricultură și industria alimentară se aplică, de la 1 iulie 2026, minimul pe țară.

Suma fără taxe. În 2026, dacă ai normă întreagă la funcția de bază, salariul de bază egal cu minimul și venitul brut al lunii de cel mult 4.600 lei în iulie-decembrie (4.300 lei în ianuarie-iunie), fără tichete de masă, vouchere de vacanță și alocația de hrană, iar salariul de bază nu ți-a fost redus după intrarea în vigoare a ordonanței, o parte din salariu nu se impozitează și nu se plătesc contribuții pe ea: 200 lei pe lună în iulie-decembrie, 300 lei pe lună în ianuarie-iunie. Suma rămâne la tine, în net (OUG 89/2025, art. III). Dacă salariul de bază ți-a fost redus până la minim după intrarea în vigoare a ordonanței, suma fără taxe nu se aplică (art. III alin. (2)).

Fluturașul de salariu

Codul muncii nu cere expres un fluturaș, dar multe firme îl dau și ai dreptul să știi din ce se compune salariul tău. Pe un fluturaș obișnuit vezi, în ordine:

1. salariul de bază brut și sporurile (ore suplimentare, noapte, weekend, sărbători);
2. suma fără taxe, dacă ai dreptul la ea;
3. CAS (pensie) 25% și CASS (sănătate) 10%, reținute din brut;
4. deducerea personală, care micșorează impozitul (depinde de venit și de persoanele pe care le ai în întreținere);
5. impozitul pe venit, 10%;
6. salariul net și, după el, reținerile (avans, poprire, rate);
7. orele lucrate, zilele de concediu luate și cele rămase.

Fluturașul nu dovedește că ai fost plătit: plata se dovedește cu statul de plată semnat sau cu viramentul (Codul muncii, art. 168). Linie cu linie: fluturașul explicat. În calculatorul de salariu calculezi brutul și costul pornind de la net, pentru cazul standard: normă întreagă, lună întreagă, funcția de bază.

Programul și orele suplimentare

• Programul normal: 8 ore/zi și 40 de ore/săptămână (pentru tinerii sub 18 ani, mai puțin). Cu tot cu orele suplimentare, nu poți lucra mai mult de 48 de ore/săptămână, ca medie pe o perioadă de câteva luni (Codul muncii, art. 112-114).
• Program inegal (de exemplu ture de 12 ore): se stabilește prin contractul colectiv sau regulamentul intern; după o zi de 12 ore ai dreptul la 24 de ore de repaus (art. 115-116).
• Repausul zilnic: cel puțin 12 ore consecutive între două zile de muncă; la munca în schimburi, cel puțin 8 ore între schimburi (art. 135).
• Ore suplimentare: orele peste programul normal se lucrează doar cu acordul tău (în afară de forță majoră sau lucrări urgente). Se compensează cu ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice; dacă nu se poate, primești un spor de cel puțin 75 % din salariul de bază. Tinerii sub 18 ani și cei cu timp parțial nu fac ore suplimentare (art. 120-124).
• Munca de noapte (între 22:00 și 06:00): dacă lucrezi noaptea cel puțin 3 ore pe zi, ai fie program mai scurt cu o oră, fără să scadă salariul, fie un spor de 25 % din salariul de bază. Ai dreptul la control medical gratuit înainte și periodic (art. 125-128).

Repausul săptămânal și sărbătorile legale

• Repausul săptămânal: 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. Dacă lucrezi în weekend, repausul ți se dă în alte zile, după contractul colectiv sau regulamentul intern, cu un spor stabilit prin contractul colectiv sau contractul tău (Codul muncii, art. 137).
• Sărbătorile legale (art. 139): 1 și 2 ianuarie, 6 ianuarie (Boboteaza), 7 ianuarie (Sf. Ioan Botezătorul), 24 ianuarie, Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paști, 1 mai, 1 iunie, prima și a doua zi de Rusalii, 15 august (Adormirea Maicii Domnului), 30 noiembrie, 1 decembrie, 25 și 26 decembrie. Dacă ești membru al unui cult religios legal necreștin, ai două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători anuale ale cultului tău; dacă ești creștin de alt cult, Paștele și Rusaliile se iau după calendarul cultului tău (art. 139 alin. (1) și (2¹)).
• Dacă lucrezi într-o zi de sărbătoare legală: primești timp liber în următoarele 30 de zile; dacă nu se poate, un spor de cel puțin 100 % din salariul de bază (art. 142).

Concediul de odihnă

Câte zile. Cel puțin 20 de zile lucrătoare pe an, plătite (Codul muncii, art. 145). Contractul tău poate da mai multe. Sărbătorile legale nu intră în concediu. Ai cel puțin 3 zile lucrătoare în plus dacă lucrezi în condiții grele sau periculoase, dacă ai un handicap sau dacă ai sub 18 ani (art. 147). Cu normă parțială ai tot atâtea zile.

Dacă nu ai lucrat tot anul. Codul muncii nu spune expres cum se calculează concediul pentru o parte din an. În practică se calculează proporțional cu perioada lucrată, iar metoda se scrie în contractul colectiv sau în regulamentul intern. Concediul medical, maternitatea și concediul paternal se socotesc activitate; concediul pentru creșterea copilului nu (art. 145 alin. (4)), dacă firma nu prevede mai mult. Calculatorul de concediu îți dă o cifră orientativă; cifra oficială ți-o dă HR-ul.

Cum se programează și cum îl ceri (art. 148-150):

• angajatorul face programarea, colectivă sau individuală, până la sfârșitul anului pentru anul următor, după ce te consultă;
• în perioada programată, poți cere concediul cu cel puțin 60 de zile înainte; formularul și cine aprobă scrie în regulamentul intern;
• dacă îl iei pe bucăți, o bucată trebuie să aibă cel puțin 10 zile lucrătoare la rând;
• banii pentru concediu (indemnizația) îi primești cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecare;
• dacă te îmbolnăvești în concediu, restul zilelor le iei după ce te faci bine sau se reprogramează (art. 145 alin. (5)).

Ce se întâmplă cu zilele neluate (art. 146):

• concediul se ia în fiecare an, în zile libere; cât timp ai contract, nu ți se poate da în bani;
• zilele se mută în anul următor doar dacă nu le-ai putut lua din motive justificate și ești de acord; atunci le primești în 18 luni, începând cu anul următor (zilele din 2026: între 1 ianuarie 2027 și 30 iunie 2028);
• banii pe zilele neluate îi primești doar când îți încetează contractul;
• dacă angajatorul nu ți-a dat efectiv posibilitatea să-ți iei concediul, dreptul la zile (și la bani, la plecare) nu se pierde nici după cele 18 luni; dacă ți s-a dat și nu l-ai luat, se poate pierde. Poți cere banii în instanță în 3 ani de la încetarea contractului (ICCJ, decizia 40/2026).

Alte zile libere. Zilele libere plătite pentru căsătorie, naștere sau deces le stabilește contractul colectiv sau regulamentul intern; în firmele private, legea nu fixează numărul. Ai și 5 zile lucrătoare pe an de concediu de îngrijitor, pentru o rudă bolnavă, și până la 10 zile lucrătoare pe an pentru o urgență în familie, pe care le recuperezi (art. 152-152²). Concediul fără plată se aprobă după regulamentul intern și se scade din vechime, în afară de concediul fără plată pentru formare profesională (art. 16 alin. (6)-(7), art. 153).

Păstrează cererile de concediu și răspunsurile, cu data. Mai multe: concediul de odihnă.

Concediul medical

• Cine plătește. Pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, prima zi de boală nu se plătește; următoarele 5 zile le suportă angajatorul, iar de la ziua a 7-a fondul de asigurări de sănătate (OUG 91/2025, art. II). Ziua neplătită se scade o singură dată pe episod și se socotește la stagiu. Ziua se plătește totuși pentru maternitate, risc maternal, îngrijirea pacientului oncologic, bolile din programele naționale de sănătate și certificatele primite cât ești internat în spital (OUG 91/2025, art. II alin. (4)-(5)); întreabă HR-ul dacă ești într-unul din aceste cazuri. Banii îi primești de la angajator, de obicei odată cu salariul.
• Cât primești. Din media veniturilor brute din ultimele 6 luni (baza de calcul) primești: 55% pentru o boală de până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru mai mult de 15 zile; 100 % pentru urgențe, cancer, TBC și alte boli grave (OUG 158/2005, art. 10 și 17).
• Stagiul. Ai dreptul la indemnizație dacă ai cel puțin 6 luni de contribuții în ultimele 12 luni; pentru urgențe și unele boli grave nu e nevoie de stagiu (art. 7 și 9).
• Termenul. Medicul îți dă certificatul în ziua consultației (retroactiv, cel mult o zi). Îl predai angajatorului până pe 5 ale lunii următoare celei pentru care l-ai primit. Dacă întârzii, angajatorul poate refuza plata (Normele OUG 158/2005, art. 60 și 71).
• Poza certificatului. Trimite-o pe canalul stabilit de firmă și cere confirmarea înregistrării (număr și dată); întreabă HR-ul dacă îți cere și originalul.
• Cât poate dura. Cel mult 183 de zile pe an, socotite de la prima zi de boală; pentru unele boli, mai mult (art. 13).
• REGES. Angajatorul transmite suspendarea contractului tău în registrul electronic al salariaților în 3 zile lucrătoare de la înregistrarea certificatului (HG 295/2025, art. 5).
• Zilele de concediu medical nu îți scad zilele de concediu de odihnă.

Pas cu pas: am certificat medical, ce fac.

Adeverințe și documente

• Adeverința de salariu și vechime (activitatea, durata, salariul, vechimea): o ceri în scris (pe hârtie sau pe e-mail) și o primești în cel mult 15 zile lucrătoare de la cerere (HG 295/2025, art. 8 alin. (7)). Păstrează dovada datei.
• Copii din dosarul tău personal (contract, acte adiționale): tot la cerere scrisă, în 15 zile lucrătoare (art. 8 alin. (4)).
• La plecare primești adeverința și un extras din registru, fără să le ceri (art. 8 alin. (6)).
• Formularul băncii e alt document, pe șablonul băncii; termenul de mai sus e pentru adeverința de la angajator, așa că pentru formular întreabă HR-ul cât durează.

Mai multe: cum cer o adeverință.

Demisia și preavizul

• Demisia o dai în scris; angajatorul trebuie să o înregistreze, iar tu nu trebuie să o motivezi. Preavizul e cel din contract, dar cel mult 20 de zile lucrătoare pentru un post de execuție (45 de zile lucrătoare pentru o funcție de conducere). În preaviz lucrezi și ești plătit normal. Dacă angajatorul nu își respectă obligațiile din contract, poți pleca fără preaviz (Codul muncii, art. 81).
• Concedierea pentru motive care nu țin de vina ta (de exemplu desființarea postului) vine cu un preaviz de cel puțin 20 de zile lucrătoare (art. 75). O poți contesta în instanță în 45 de zile calendaristice de la comunicare (art. 268).
• La plecare primești banii pe zilele de concediu neluate, adeverința și extrasul din registru.

Acte care expiră

• Buletinul (cetățenii români): ceri buletinul nou cu cel mult 180 de zile și cel puțin 15 zile înainte să expire; dacă întârzii, riști amendă de 500–1.000 lei (OUG 97/2005, art. 19 și 43). Cartea electronică de identitate o poți cere la orice serviciu de evidență a persoanelor din țară, cu programare pe hub.mai.gov.ro; buletinul clasic, la serviciul de la domiciliu sau reședință. Până primești actul nou, îl păstrezi pe cel vechi. Când îl ai, anunță HR-ul.
• Permisul de ședere (lucrătorii din afara UE): ceri prelungirea personal, la Inspectoratul General pentru Imigrări, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare (OUG 194/2002, art. 51). Dacă depui mai târziu, riști amendă de 400–800 lei; depune oricum înainte să expire. Dacă locuiai legal în România în ziua depunerii, dreptul de ședere se păstrează până la decizie. Legea nu spune expres că poți lucra mai departe în acest timp: întreabă HR-ul înainte să schimbi ceva la contract sau angajator.
• Ce se verifică la prelungirea pentru muncă: un contract cu normă întreagă și un salariu cel puțin egal cu minimul brut, plus pașaportul, locuința, asigurarea de sănătate și taxele. Schimbarea angajatorului are reguli separate (după cel puțin 6 luni, prin demisie), așa că întreabă înainte (art. 56).
• Cetățenii UE care stau mai mult de 3 luni cer certificatul de înregistrare în 3 luni de la sosire (OUG 102/2005).
• Permisul de conducere nu e acoperit de acest ghid.

Mai multe: îmi expiră permisul sau buletinul.

Unde reclami

1. Întâi la HR, în scris (e-mail sau cerere înregistrată). Păstrează fluturașul, pontajul, contractul și mesajele.
2. La Inspecția Muncii: trimiți o petiție online prin formularul oficial; răspunsul vine în 30 de zile de la înregistrare (cel mult 15 zile în plus, dacă ești anunțat). Petițiile anonime nu se analizează (OG 27/2002). Inspectoratul teritorial de muncă (ITM) din județul tău verifică angajatorul.
3. În instanță: salariile neplătite le poți cere în 3 ani de la data la care trebuiau plătite (Codul muncii, art. 171); concedierea o contești în 45 de zile calendaristice.

Ghidul e o informare generală, nu consultanță juridică; pentru situația ta, întreabă HR-ul.